Străzile orașului sunt ca niște artere vii care pulsează cu viață și energie, conectând oamenii, locurile și poveștile într-o rețea complexă de interacțiuni și influențe. Ele sunt mai mult decât simple drumuri de asfalt; sunt locuri pline de istorie, cultură și viață cotidiană. Felul în care străzile influențează viața în oraș este adânc înrădăcinat în experiența umană și în dinamica socială a comunităților urbane.

După cum am amintit, proiectul META MUZE a fost inspirat de  “ORAȘUL (NON)SEXIST – Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen”, un studiu din 2015, privind dimensiunea de gen a orașului, avându-le pe Laura Grünberg (Sociolog și scriitoare) și Diana Elena Neaga (Lect. univ. dr.) drept coordonatoare. 

META MUZE este un proiect transdisciplinar, cu elemente new media, menit să aducă o conștientizare asupra proporției dezechilibrate dintre reprezentarea feminină și cea masculină la nivelul hărții urbane.

Prin dezvoltarea de colaborări și activități artistice interdisciplinare, ne propunem să educăm cetățenii cu privire la câteva dintre personalitățile feminine deja incluse în patrimoniul cultural și totodată să îi adăugăm, în mod colaborativ, nume noi.
O echilibrare a percepției asupra Bucureștiului, cu o perspectivă feminină, contribuie la cultivarea și extinderea sentimentului de “acasă” către toți locuitorii săi.

Raportul nostru de cercetare este mai complex și va fi disponibil pentru downloadare într-o perioada ulterioară. Între timp, însă, vă împărtășim mai jos, în această zi simbolică pentru drepturile femeilor, cele mai importante aspecte rezultate în urma analizei datelor obținute cu ajutorul chestionarului. Mai sunt și alte dimensiuni ale cercetării, cu precădere calitative, care ne-au ajutat să completatăm imaginea de ansamblu asupra temei studiate. Mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit demersul în scurta perioadă în care am colectat răspunsurile. 

Am înregistrat un total de 226 de chestionare completate, care au totalizat 302 de nominalizări de personalități feminine.

Numărul de propuneri unice de personalități feminine (număr total de personalități care au fost nominalizate cel puțin o dată de către respondenți): 121.
27 dintre ele sunt încă în viață.
În urma validărilor, am rămas cu o bază de calcul de 98 de personalități feminine care merită să de anume de străzi în București

Perioada de colectare a datelor a fost în mod oficial 13 octombrie-5 noiembrie 2023, pentru a ne încadra în termenele proiectului Meta Muze, co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București Acasă 2023. Prezenta cercetare a fost doar unul dintre cele 5 produse ale proiectului, derulat timp de 3 luni, în perioada 1 august-10 noiembrie 2023.
Chestionarul se află deschis și acum, iar ultima completare datează din 5 decembrie 2023. 

Obiectivele principale ale cercetării:

  • Culegerea de propuneri de personalități feminine preferate, care merită să dea numele unei străzi în București
  • Sondarea argumentelor care susțin propunerile de personalități
  • Verificarea modului în care publicul rezonează cu demersul de a numi sau de a redenumi o stradă
  • Cercetarea străzilor sau tipurilor de străzi care pot fi înlocuite mai ușor în accepțiunea locuitorilor
  • Obținerea de răspunsuri care să folosească cercetării, chiar dacă respondenții sunt doar parțial de acord cu demersul (sondarea gradului de nuanțare a părerilor: ținând cont de un potențial refuz de a schimba denumirea unei străzi, am încurajat totuși publicul să și-l manifeste, completând chestionarul; în același timp, le-am oferit respondenților ocazia de a menționa numele de personalități feminine care inspiră în general și ar merita o astfel de recunoaștere)
  • Oferirea unui spațiu de feedback direct prin intermediul unei întrebări deschise, cu miză calitativă
  • Colectarea de date demografice orientative care să ne ajute la identificarea tipurilor de public care au fost receptive demersului.
  • Identificarea segmentului/ proporției de respondenți care locuiesc în prezent în București.
ana aslan, sofia nadejde, ana blandiana, mihaela miroiu, sarmiza bilcescu, martha bibescu, doina cornea, elisabeta rizea

Personalitățile feminine cu cele mai multe nominalizări, au fost, în ordinea descrescătoare: Ana Aslan (Medic, pionieră a geriatriei), Sofia Ionescu-Ogrezeanu (Medic, prima femeie neurochirurg), Ana Blandiana (Scriitoare, activistă), Mihaela Miroiu (Filosoafă, Profesoară, Feministă), Sofia Nădejde (Feministă, Publicistă), Hortensia Papadat-Bengescu (Scriitoare), Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (Avocată, Feministă), Martha Bibescu (Scriitoare, Politiciană), Monica Lovinescu (Jurnalistă, Critic literar, Traducătoare, Activistă), Elisabeta Rizea (Activistă, Eroină), Doina Cornea (Scriitoare, Activistă, Profesoară).

 

La nivel profesional, putem constata că Artele și Cultura sunt domenii unde se înregistrează o prevalență a contribuțiilor feminine (40.14%), urmată  de Implicare civică și politică, incluzând aici activismul, feminismul, filantropia (19.73%), Educație și Gândire (16.33%), Științe și Cercetare (11.56%).

Domeniul predilect de manifestare a talentelor feminine apreciate pare a fi literatura, cu 27 de  personalități nominalizate, urmată la o distanță destul de mare de educație  – profesoară sau învățătoare, cu 11 nominalizări. Foarte aproape, la egalitate cu 10 nominalizări, avem două profesii – medic și muziciană.

 

Este de remarcat faptul că aproape jumătate dintre femeile alese ca sursă de inspirație sunt multidisciplinare – o serie de talente și aptitudini cusute laolaltă într-o o țesătură cu valențe multiple.
Prezentul pe care îl traversăm favorizează mai mult decât oricând multidisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Căile de a explora multiplele dimensiuni ale ființei sunt incomparabil mai accesibile decât în alte epoci, iar soluțiile cele mai bune pentru abordarea viitorului își au sursa și resursa în aceste două concepte, cu care noi, membrii echipei Meta Muze suntem familiarizați. 

 

Observăm că aproape un sfert dintre propunerile de muze reprezintă personalități în viață.

De altfel una dintre observațiile primite la întrebarea deschisă, menită să colecteze feedback din partea publicului, a fost: “Să apreciem și femeile în viață, nu doar pe cele ajunse în lumea sfintelor”.
Spre deosebire de epocile istorice de început ale mișcării, ultimele decade au beneficiat de boom-ul tehnologic, care a crescut  mijloacele de vizibilitate a femeilor, în paralel cu creșterea  mișcării feministe și rezultatele înregistrate la nivelul drepturilor și libertăților.

De asemenea, viteza cu care se derulează viața în prezent și gradul ei de complexitate justifică nevoia de recunoaștere antum. Poate mai mult decât oricând, rezultatele devin vizibile mai repede (depinzând, desigur, de domeniul de activitate).

Cele mai multe străzi fără obiecții de a fi schimbate sunt cele cu nume de rezonanță comunistă, sovietică (33.33%), urmate de cele cu nume non umane (de plante, animale etc) – 14.81%, la egalitate cu cele cu nume de bărbați irelevanți. 11.11% dintre respondenți au precizat că strada care ar urma să își schimbe denumirea ar trebui să aibă o legătură cu personalitatea feminină denumită. De exemplu strada pe care a locuit.

51.26% dintre respondenți au nominalizat o anumită stradă pentru înlocuire, iar 11.34% au propus anumite tipuri de străzi, care să fie luate în calcul atunci când autoritățile vor implementa demersul.

Fruntașe pe lista străzilor propuse spre schimbare a fost Mircea Vulcănescu, Starda Viitorului, Str. Lucrețiu Pătrășcanu, Strada Docenților.

PROFILUL RESPONDENȚILOR

După cum era de așteptat, fiind o cauză dedicată lor, femeile au răspuns chestionarului în proporție de 85.84%, mai exact 194 de femei și 29 bărbați, dintr-un total de 226 completări.

Persoanele care au dorit să-și exprime opinia prin intermediul chestionarului se încadrează cu precădere în categoriile de vârstă 36-45 de ani (37.61%), 46-59 de ani (28.76%), 26-35 de ani (16.81%). Este vorba cu precădere despre adulții activi profesional, aflați în acea etapă a vieții lor în care doresc să își aducă o contribuție la comunitatea din care fac parte. 

Cei mai mulți respondenții care s-au arătat interesați de demersul nostru lucrează în cel puțin unul dintre domeniile: Educație și Învățământ (20.8%), Antreprenoriat/Freelancing la egalitate cu IT&Tehnologie (11.06%), Artă și Cultură (7.96%).

Mai mult de jumătate dintre respondenți locuiesc în prezent în București. Dintre cei care nu locuiesc, o parte au locuit în trecut. Luând în calcul termenul scurt, am evitat să restrângem acțiunea de colectare de răspunsuri doar la nivelul Capitalei, pentru că au existat foarte multe persoane interesate de demers, din alte zone ale țării și chiar din străinătate.
Unele dintre ele ne-au cerut să extindem inițiativa la nivelul țării. 
Am considerat că personalitățile remarcabile au avut impact asupra întregii țări. Iar denumirea efectivă a unei străzi în București este un obiectiv secundar, pe termen lung.

O SURPRIZĂ LEGATĂ DE IMPACTUL MICRO

Deși Ana Aslan apare în raportul nostru cu cele mai multe nominalizări (17), de fapt cel mai des menționat nume (de 20 de ori) este al unei doamne, Elena Olteanu, mamă a 3 copii.
Una dintre fiice a fost încântată de demersul nostru și și-a mobilizat cunoscuții să o nominalizeze.  Strada pe care o propune spre schimbare a numelui este cea pe care au copilărit: Strada Fruntaș Ilie Guriță.
Ni s-a părut foarte înduioșătoare intenția și am luat-o foarte în serios, ca demers paralel, tocmai pentru că ne oferă o perspectivă valoroasă și la nivel micro, cu privire la contribuția femeilor în comunitatea lor mai mică sau mai mare, ca un efect al fluturelui.

Lăsăsm mai jos o parte dintre argumente, precum și povestea pe care am rugat-o pe Măriuca Hulubescu, fiica ei, să ne-o scrie, pentru a afla mai multe despre mama ei. 

CONCLUZII

Urbanismul implică în angrenajul său o varietate de discipline (arhitectură, planificare urbană, economie, sociologie, asistență socială etc.) menite să ofere un răspuns cât mai organic necesităților vieții urbane moderne, cu cerințele și aspirațiile ei în continuă evoluție.

În discuțiile despre dimensiunea de gen a orașului, trebuie ținut seama de faptul că 51.5% din populația României, respectiv 53,94% dintre locuitorii Bucureștiului, sunt femei.
Conform recensământului realizat la nivel național la final de 2021 și publicat în 2022, populația totală a municipiului București este de 1,716,961 de locuitori. Dintre cei 1,716,961 de locuitori, 790,749 sunt de sex masculin, în timp ce populația de sex feminin numără 926,212 de persoane.

Durata de viață este iarăși mai mare pentru femei – 78.03 ani, față de 70.76 ani pentru bărbați, la nivel național.
Conform Eurostat (date pentru 2021), locuitorii din București – Ilfov au cea mai lungă speranță de viață din România – 70.2 de ani la bărbați și 77.4 de ani la femei.

Așadar, femeile sunt mai numeroase și mai longevive. Trăiesc, în medie, cu șapte ani mai mult decât bărbații români. Ele sunt categoria cea mai numeroasă de beneficiari ai serviciilor publice.

Indiferent dacă fac parte sau nu din categoria populației ocupate conform terminologiei științifice sau sunt ocupate în sensul cât se poate de pragmatic, cu îngrijirea gospodăriei, a copiilor, a nepoților, a altor membri ai familei cu dizabilități ș.a.m.d.; fie că străbat Bucureștiul la pas, la volan, în transportul public sau privat, femeile merită să se regăsească în atmosfera orașului.

Fetele și femeile merită să fie inspirate de ceea ce văd în jur și, de ce nu, de o stradă cu nume feminin, care poate veni ca răspuns la o întrebare, când nici nu te aștepți. Atunci când ridici privirea din telefon sau când o readuci, dintr-o lume interioară împovărată de gânduri, într-un prezent palpabil și generos.

Recunoașterea meritelor femeii nu este un moft, este o necesitate ancorată în prezent, la 100 de ani de la câștigarea dreptului de vot, cu o istorie mult prea scurtă. 

Dacă femeile despre care am realizat seria animată au fost excepții ale vremii lor, prin faptul că s-au ridicat la înălțimea misiunii personale și depăsind totodată limita trasată din afara lor, femeile cu care suntem contemporane și pe care le vom lăsă în urma noastră merită mai mult spațiu de manifestare a contribuției lor valoroase.

Un procent de 3.5% de străzi feminine, este pur și simplu prea mic.
Cercetarea noastra scoate la iveală multe propuneri venite din partea respondenților, care ne dorim să fie luate în calcul și implementate.
Haideți să echilibrăm balanța!

La mulți ani de Ziua Internațională a Drepturilor Femeii! Cu drepturi respectate și spațiu suficient de manifestare a valorilor și talentelor voastre!