Epsiodul 4. Maria Rosetti

Maria Rosetti

Epsiodul 4. Maria Rosetti

108 Views META MUZE

O englezoaică, născută dintr-un scoțian și o franțuzoaică, devine simbolul Revoluției pașoptise române. A fost muza pictorului Rosenthal pentru o serie de tablouri, cel mai emblematic fiind România Revoluționară.

Înflăcărata Maria Rosetti are o activitate publicistică și jurnalistică intensă, încă din perioada exilului în Franța. Întoarsă în România, devine prima femeie gazetar de la noi și inițiatoarea revistei Mama și copilul, un săptămânal inedit la vremea aceea, dedicat creșterii și educării copiilor.

Este de altfel rodul vieții împlinite de familie, cuplul Rosetti devenind părinți de 8 ori. Fetiței născute în ziua izbucnirii Revoluției i-au pus numele Liberte, ca simbol al valorii supreme, în care a crezut alături de soțul ei, liderul CA Rosetti.

Și pentru cauza căreia s-a dedicat trup și suflet, în vâltoarea revoluției de la 1848, sprijinindu-și soțul și chiar salvându-l împreună cu un grup de revoluționari.

VALORILE / CALITĂȚILE Mariei Rosetti

MUZĂ REVOLUȚIONARĂ
PIONIERAT ÎN JURNALISM ȘI EDUCAȚIE
FAMILIE ȘI LIBERTATE
CURAJ ȘI PARTENERIAT

Repere biografice

Maria Rosetti (14 septembrie 1819-14 februarie 1893) a fost prima femeie ziarist din România. Soţia revoluţionarului C.A. Rosetti a devenit simbolul Revoluţiei de la 1848, figura ei fiind cea aleasă de pictorul Rosenthal pentru tabloul ”România Revoluţionară”. Ţăranca româncă oacheşă, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap şi tricolorul pe umăr este văzută drept imaginea României revoluţionare de la 1848 şi simbol al luptei pentru libertate şi egalitate. Puţini ştiu că personajul feminin care întruchipează România în tabloul lui Rosenthal îşi are originile în Anglia şi este de fapt Mary Grant. A scris şi a semnat articole în presa română, într-o vreme în care meseria de jurnalist era destinată exclusiv bărbaţilor. A înfiinţat un săptămânal numit ”Mama şi copilul”.

Mary Grant s-a nascut în Guernesey, Anglia, în anul 1819 şi ar fi rămas poate o simplă necunoascută pentru România dacă drumul vieţii n-ar fi purtat-o către ţara pe care avea să o iubească mai mult decât pe meleagurile natale. Mary Grant a fost fiica unui scotian, Edward Grant, şi a unei franţuzoace, Marie Lavasseur. Şi-a petrecut copilăria în Provence, Franţa. A ajuns în România, prin fratele ei, Effingham care în 1937 se angajează la Consulatul Britanic din Valahia. Mary Grant vine şi ea în România şi se angajează ca guvernantă pentru copiii colonelului Ioan Odobescu. Îl cunoaste pe Constantin A. Rossetti, important om politic, şi între cei doi se naşte o iubire pasională. Se căsătoresc în 1847, cu un an înainte de Revoluţia de 1848.

Deşi nu era româncă, Mary Grant devenită în urma căsătoriei Maria Rosetti, se regăseşte în aspiraţiile şi idealurile revoluţionarilor de la 1848. Idealuri ce o legau cu prietenie de durată cu pictorul Constantin Daniel Rosenthal și cu Pia Brătianu, soția politicianului din Partidul Național Liberal, Ion Brătianu. S-a dedicat cauzei românilor în revoluţia paşoptistă, implicându-se alături de soţ în pregătirea acţiunilor. În casa soţilor Rosetti aveau loc, înainte de Revoluţie, întâlnirile paşoptiştilor care împărtăşeau acelaşi ideal.
În numele libertăţii şi-a botezat fiica Liberté Rosetti. În timpul Revoluției de la 1848, soțul ei a jucat un rol important în ralierea populației Bucureștiului spre cauzele revoluționare, făcând parte din Guvernul Provizoriu. În ciuda faptului că tocmai dăduse naștere primului său copil, Maria Rosetti s-a implicat în demersurile revoluționare prin a se alătura protestatarilor care cereau recunoașterea Constituției de la Islaz și a noului guvern.

Se spune că atunci când soţul ei a fost arestat, Maria Rosetti s-a deghizat în ţărancă şi cu fetiţa în braţe a plecat să-şi salveze soţul. Când C. A. Rosetti era urcat, împreună cu un grup de revoluţionari pe o corabie turcă pentru a fi dus în Serbia, Maria le-a cerut voie supraveghetorilor să fie lăsată să-şi sărute soţul de rămas-bun. I-a strecurat acestuia în gură un bileţel pe care erau scrise locul, ora şi datele operaţiunii prin care urma să fie eliberat. Graţie curajului şi stăruinţei Mariei, Rosetti şi restul revoluţionarilor au reuşit să scape. Rolul Mariei Rosetti în stadiile finale ale Revoluției a fost subliniat de Jules Michelet în eseul “Madame Rosetti” din 1851.

După revoluţie, Maria Rosetti a plecat cu soţul în exil. Au trăit nouă ani la Paris. În anul 1850 a fost muza pictorului C. D. Rosenthal pentru tabloul “România Revoluţionara”. Tot ea a fost model pentru tabloul “România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii” realizat de Rosenthal în acelaşi an.

În anii 1850, atât înainte, cât și după Tratatul de la Paris din 1856, care i-a permis să se întoarcă în Principatele Dunărene, Maria Rosetti și soțul ei au susținut Partida Națională și Unirea Țării Românești cu Moldova sub Alexandru Ioan Cuza. Ca urmare a adoptării noii legi a învățământului din 1864, Maria Rosetti a înființat în 1865 un internat de fete, asigurându-se astfel că idealurile educaționale ale vremii au în vedere bunăstarea cât mai multor oameni, indiferent de gen. Maria Rosetti a făcut parte și din Consiliul permanent al Instrucțiunii Publice, fiind responsabilă de buna organizare a unor școli de fete din București și din Iași. Tot în 1866 activa și în „Comitetul pentru ajutorul celor lipsiți de hrană”, ocupându-se de strângeri de fonduri împreună cu figuri precum Alexandrina Ghica și Maria Cantacuzino.

În 1877, când România își proclama independența și se alătura Imperiului Rus în Războiul Anti-Otoman, Maria Rosetti strângea fonduri pentru a ajuta răniții, punând bazele unor spitale în Craiova și Turnu Măgurele cu sume depășind 110.000 de lei. Pentru rolul său activ în sfera acțiunilor caritabile a primit Diploma Societății Naționale a Crucii Roșii din Belgia, devenind membru de onoare.

„Oacheşă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. (…) Scria bine cu însufleţire romantică, scotea frumosul din orice lucru întreprindea şi îl împrăştia în jurul ei. Cu puţine obiecte rânduia o cameră de-ţi era drag, croia o rochie cântând, parcă se juca: credeai că a prăpădit stofa, dar ieşea ceva graţios şi îi punea o mică garnitură care o deosebea de toate celelalte”, scria Brătianu despre Maria Rosetti.

I s-a spus “Mama Rose” sau ” Gitana”, fiind una dintre cele mai remarcabile figuri feminine ale epocii. A scris la ”Românul” ziarul fondat de soţul ei, Rosetti. A editat revista săptămânală “Mama si copilul”, revistă care conţinea articole despre creşterea şi educarea copiilor.

A înfiinţat “Comitetul Femeilor” şi a derulat nenumărate campanii pentru strângerea de fonduri, menite să ajute armata, spitalele, femeile şi copiii. Ca publicist, a militat pentru drepturile şi emanciparea femeilor.

După moartea lui Rosetti, a trăit în sediul redacţiei ”Românul” alături de fiul ei, Vintilă şi soţia acestuia. A murit la 74 de ani, pe 13 februarie 1893.

Viata ziaristei Maria Rosetti l-a inspirat pe scriitorul Camil Petrescu care a facut-o personaj în romanul “Un om între oameni”.