În urmă cu peste 166 de ani, avea loc o altă anulare a alegerilor, din cauza unor imixtiuni străine. În final s-a dovedit a fi benefică, deoarece în 1859, Alexandru Ioan Cuza a putut deveni astfel domn al celor două Principate române. Pentru asta îi suntem recunoscători Ecaterinei Conachi-Vogoride, zisă Cocuța. (și, desigur, faptului că Rusia fusese învinsă în războiul Crimeei, de către puterile occidentale)
Într-o epocă în care femeile aveau rareori acces la decizii politice, Cocuța Conachi a devenit o figură centrală în mișcările unioniste, folosindu-și inteligența, curajul și resursele pentru a sprijini cauza.
[/vc_column_text]
𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐂𝐨𝐜𝐮𝐭̦𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐚𝐜𝐡𝐢?
Născută în 2/14 aprilie 1828 la Țigănești, în județul Galați, Ecaterina (Cocuța) Conachi era fiica boierului și poetului Costache Conachi, unul dintre cei mai culți oameni ai vremii. Mama ei a murit cand fetița avea doar 5 ani. Însă tatal a crescut-o într-un mediu rafinat, oferindu-i o educație aleasă și transmițându-i spiritul său liber și combativ.
La 17 ani i-a fost aranjată căsătorită cu Nicolae Vogoride, un personaj grosolan și însetat de mărire, care urma să îi risipească toată moștenirea lăsată de tatal ei, odată ce a făcut greșeala să îl numească administrator al acesteia.
În ciuda neajunsurilor vieții maritale, Nicolae Vogoride ajunge caimacamul Moldovei, iar această alianță avea să o pună într-o poziție neașteptată în jocurile politice ale vremii.
𝐑𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐢̂𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟖𝟓𝟗
În preajma alegerilor din 1857, care urmau să stabilească reprezentanții pentru Adunarea Ad-hoc, Cocuța a descoperit că soțul său, Nicolae Vogoride, conspira cu autoritățile otomane pentru a împiedica unirea Moldovei cu Țara Românească. Vogoride falsificase listele electorale pentru a favoriza candidați anti-unioniști.
Pusă în situaţia de a alege între a deveni prima doamnă a Moldovei şi simțămintele sale patriotice, s-a retras la moşia de la Ţigăneşti, unde a transformat conacul lăsat de tatăl ei într-un avanpost al luptei împotriva nelegiuirilor caimacamului Nicolae Conachi Vogoride.
A devenit extrem de activă în tabăra unioniştilor, alături de fratele ei Costache Negri, de viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, care se bănuia că-i era amant, de Mihail Kogălniceanu, Alecsandri şi Alexandru Moruzi.
Într-un gest de mare curaj, Cocuța a reușit să sustragă corespondența secretă a soțului său cu oficialii otomani, dezvăluind planurile acestora. Documentele incriminatoare au ajuns în presa europeană, stârnind un scandal internațional care a forțat anularea alegerilor falsificate. Astfel, unioniștii au câștigat teren, pregătind calea pentru dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859.
𝐈̂𝐧 𝐈𝐭𝐚𝐥𝐢𝐚
[/vc_column][/vc_row]
După aceste evenimente, Cocuța Conachi l-a părăsit pe Nicolae Vogoride, cu care a avut patru copii, şi a călătorit prin Europa.
În 1864, s-a recăsătorit la Roma cu prințul Emanuele Ruspoli, cu care a avut cinci copii.
Alături de Emanuele, care a devenit unul dintre apropiaţii regelui italian Vittorio Emanuele II, a fost parte din mișcarea pentru unificarea Italiei, cum făcuse și în Principate.
Ecaterina Cocuța Conachi a fost răpusă de malarie pe 22 februarie/6 martie 1870, la Genova, și a fost înmormântată, conform dorinței sale, la moșia familiei de la Țigănești, județul Galați.
Avea doar 41 de ani.
𝐌𝐨𝐬̦𝐭𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐮𝐭̦𝐞𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐚𝐜𝐡𝐢
Cocuța Conachi rămâne un simbol al curajului și al devotamentului pentru o cauză națională. Deși viața ei personală a fost marcată de dificultăți, inclusiv un divorț și probleme financiare, contribuția sa la Unirea Principatelor este de necontestat.
Fără acțiunile sale, cursul istoriei ar fi putut arăta cu totul altfel.
Bravo, Cocuța! Și mulțumim!
